,

Aceasta este singura cale corectă pentru vindecarea depresiei – Altarul Athonit


Depresia (de la cuvântul latinesc depressio-„constricție”, „apăsare”) este dispoziția sufletească abătută, însoțită de moleșeală, astenie, de o apreciere descurajată – pesimistă a evenimentelor. Această suferință este cunoscută omenirii din timpuri îndepărtate, de când s-a petrecut căderea în păcat a celui dintâi om.

Conform unui studiu făcut în anul 1983 s-a calculat că în lume la momentul dat au fost peste 100 milioane de bolnavi de depresie. Actualmente numărul acestora a crescut simțitor. Cel mai des tulburările depresive se întâlnesc la împătimiții de băutură și droguri, dar pe lângă aceasta mai sunt și alte aspecte negative astfel ca divorțurile, certurile, conflictele etc.

Mulți își argumentează descurajarea și posomorârea prin cerințele vieții zilelor noastre, care sunt superioare puterilor omului. Conflictul dintre pretenții și realitate lasă în suflet întristare, amărăciune și supărare, de aceea în timpurile noastre, noi vedem tot mai mulți oameni care suferă de această boală. Aproape în fiecare ză auzim de cazuri de sinucidere, nu numai între cei vârstnici dar și printre minori. Adolescența este o perioadă extrem de vulnerabilă în care situațiile dificile sunt percepute ca și probleme care nu-și au rezolvarea. Eșecurile la școală, lipsa părinților, decesul unei persoane dragi creează adolescenților stări emoționale greu de controlat. Unii nu-și mai văd rostul lor în viață și astfel recurg la gesturi greu de înțeles de către cei apropiați.

Știința posedă o complexitate de cunoștințe despre apariția tulburărilor depresive, însă oamenii de știință neglijează aspectul duhovnicesc care stă la baza apariției depresiei, și anume starea de întinare a sufletului – păcatul. Despre acțiunile disctructive a păcatului asupra sufletului omenesc ne vorbesc Sfinții Părinți și chiar întreaga ortodoxie.

În  Bazele concepției sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse adoptate la Sinodul Arhieresc Jubiliar (Moscova 13-16 august 2000) se spune: „Biserica privește bolile psihice ca pe una din manifestările vătămătoare generale a păcatului față de natura umană”. De aceea trebuie de făcut o distincție între boală „de la natură” și cele provocate de lucrarea diavolească.

Depresia îi pândește cel mai des pe cei ce s-au lepădat de cele cerești și s-au lipit cu tărie de cele pământești, după cum afirmă Sfinții Părinți, că întristarea vine atunci când patima nu a fost satisfăcută; de pildă când omul nu a primit banii doriți, când a suferit un eșec în dragoste, când cariera sa stagnează, fără vre-o oarecare perspectivă de promovare, etc. În acest moment omul făcându-se „nebun” nu poate primi un sfat bun, fuge de oameni considerându-i pe ei vinovați și pătrunde în esența problemei, nu vede că suferința lui zace în el, înlăuntrul său. De cele mai multe ori, acești oameni nu aleargă la Biserică, la tainele pe care le dă Dumnezeu Cel întreit în persoană, dar la diferite practice străine duhului ortodox: meditație, masaj, yoga, shopping, ședințe la psiholog (în trecut anume acel psiholog la care se recurge în prezent a fost exclusiv persoana preotului).

Adevăratul leac de toate bolile este Hristos și credința în El, însă oamenii deseori se încred în diferite programe TV, ascultă sfaturile celebrităților, caută în diverse izvoare de informație, ziare, broșuri, blogguri, caută cu disperare sfaturile experților nutriționiști, psihologi, dar uită, sau poate nici nu cunosc, că toate aceste sunt seci și oarbe din cauza duhurilor mute și surde de la care se inspiră. Singura cale corectă spre vindecare de depresie, de trândăvire și întristare este adevărata credință ortodoxă, prin îndreptarea vieții după poruncile lui Dumnezeu.

Cel mai important pentru om este să înțeleagă că sursa bolii sale este păcatul, astfel să urască păcatele diavolești ale trufiei, slavei deșarte, mâniei, curviei, minciunii și să se întoarcă cu fața la Dumnezeu.

Părinților, fiți atență la viața voastră și a copiilor voștri. Nu vă mai gândiți la pretențiile care nu se realizează în viața această, dar fiți cât mai mult alături de copii. Copilul învață de mic de la părinții săi, astfel că deseori astăzi copiii își văd părinții indisponibili pentru ei,  începând a crede că nu sunt protejați și că nu pot avea încredere în ei. De fapt contează mai puțin numărul de ore, ci „calitatea” timpului petrecut împreună. Pentru copilul școlar, care devine agresiv sau dimpotrivă retras, cel mai important este să i se vorbescă, dar și să fie ascultat. La vârsta adolescenței principala problemă este anxietatea de performanță: teama de note proaste care poate duce chiar și la depresie.

Pentru fiecare creștin este necesar participarea (nu asistarea) la sfintele slujbe ale Bisericii, citirea de mic copil a Sfintei Scripturi, a literaturii patristice. Măcar un singur cuvânt de rugăciune, un semn al crucii și se poate mântui sufletul prin puterea lui Dumnezeu.

Să ne amintim totdeauna de cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Bucurați-vă pururea. Rugați-vă neîncetat. Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi” (I Tes5, 16-18).

Protodiacon Valeriu Balan



Sursa: http://www.altarulathonit.com/singura-cale-corecta-spre-vindecare-de-depresie-este-indreptarea-vietii-dupa-poruncile-lui-dumnezeu/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *